Comuna Aiton, situată în județul Cluj, Transilvania, este compusă din două sate: Aiton și Rediu. Localitatea se află la poalele nordice ale Munților Apuseni, la o altitudine medie de 626 m, și face parte din zona metropolitană Cluj-Napoca. Zona este cunoscută pentru depozitele semnificative de sare și izvoarele sărate existente pe teritoriul său.

Dovezile arheologice certifică existența unor așezări umane încă din neolitic (cultura Vinča), epoca bronzului, epoca fierului și perioada romană. În zonă s-au descoperit morminte de incinerație din secolul I î.Hr., precum și o vilă rustică din perioada dacică. În epoca romană, Aiton era situat pe drumul care unea Potaissa (Turda) cu Napoca (Cluj), iar o copie a unei borne miliare romane este expusă și astăzi în fața școlii din localitate.

Prima atestare documentară a localității datează din 1320 sub denumirea de «Villa Ohthunth». În 1658, comuna a fost arsă în urma unei invazii turco-tătare. Printre monumentele istorice remarcabile se numără Biserica Reformată-Calvină din 1598, cu portal vestic romanic, și Biserica de lemn ortodoxă din 1711, ambele incluse pe lista monumentelor istorice.

Economia locală se bazează în principal pe agricultură și creșterea animalelor. Un punct de interes turistic îl reprezintă pădurea «Rezervația Ciolt», dar și vestigiile arheologice care povestesc istoria milenară a zonei.